Conjugarea verbelor în franceză este probabil unul dintre cele mai dificile lucruri de învățat și, cu siguranță, necesită mult timp și răbdare pentru a stăpâni toate formele verbale. Tocmai de aceea ne-am hotărât să-ți oferim acest mic ghid de conjugare a verbelor din limba franceză, cu explicații simple, dar complete. De asemenea, la final îți voi prezenta un instrument extrem de util prin care poți găsi și poți reține cu ușurință formele verbale ale celor mai uzuale verbe la moduri și timpuri diferite. Așadar, am rugămintea să citești articolul până la final.
Dar, pentru a mă asigura că vei asimila corect toată informația despre conjugarea verbelor în franceză, haide să le luăm pe rând.
Iată ce vei învăța din acest ghid despre conjugarea verbelor în franceză:
Conjugarea verbelor la Timpul Prezent
-
- Verbe care se termină în -er, -ir, -re
- Verbele neregulate la timpul prezent
Conjugarea verbelor la Passé Composé
-
- Reguli de formare a participiului trecut
Conjugarea verbelor la Imparfait
Conjugarea verbelor la Plus-que-parfait
Conjugarea verbelor la Futur Simple
Conjugarea verbelor la Futur Antérieur
Conjugarea verbelor la Futur Proche
Conjugarea verbelor la Conditionnel Présent
Conjugarea verbelor la Conditionnel Passé
Conjugarea verbelor la Impératif
Conjugarea verbelor la Subjonctif
Conjugarea verbelor la Timpul Prezent
Timpul prezent este folosit pentru a vorbi despre acțiuni care se întâmplă în mod repetat sau acțiuni continue care se întâmplă în momentul prezent. De asemenea, funcționează pentru a forma afirmații simple și pentru a vorbi despre ceva care este întotdeauna adevărat.
Verbe care se termină în -er, -ir, -re
Pentru a forma timpul prezent în franceză, iei forma de infinitiv a verbului, dai la o parte -er, -ir sau -re și adaugi terminația corespunzătoare.
În tabelul de mai jos, vei găsi terminațiile corespunzătoare pentru fiecare dintre cele trei grupe de verbe care se termină în -er, -ir sau -re.
De exemplu, să conjugăm verbul Remplir (a umple) pentru a vedea cum funcționează când avem un verb cu terminația -ir.
Je remplis
Tu remplis
Il/Elle remplit
Nous remplissons
Vous remplissez
Ils/Elles remplissent
La fel funcționează și conjugarea verbelor regulate cu terminația -er sau -re.
Verbele neregulate la timpul prezent
Este esențial să avem în vedere faptul că în limba franceză există și verbe neregulate, care nu se conjugă după regula prezentată anterior.
Să aruncăm o privire la aceste două exemple de mai jos. Bineînteles că există mai multe verbe neregulate în limba franceză, dar despre acestea vom vorbi într-un alt articol.
Verbele neregulate avoir (a avea) și être (a fi).
Conjugarea verbelor la Passé Composé
Passé composé (perfectul campus) îți permite să vorbești despre o acțiune specifică sau o succesiune de acțiuni specifice care au https://bit.ly/3UIt42d avut loc în trecut. De asemenea, este folosit pentru a vorbi despre circumstanțe vechi care sunt încă predominante în prezent. Acest timp este adesea folosit în franceza vorbită.
Iată cum se formeză acest trecut compus:
Pronume + verb auxiliar conjugat la timpul prezent + participiu trecut
Verbele auxiliare utilizate la formarea passé composé sunt verbele neregulate être și avoir.
Reguli de formare a participiului trecut
Dacă verbul se termină cu -er, tai terminația -er din forma de infinitiv a verbului și adaugi é pentru a forma participiul trecut. Exemplu: parler devine parlé.
Dacă verbul se termină cu -ir, tai terminația -ir din forma de infinitiv a verbului și adaugi i pentru a forma participiul trecut. Exemplu: finir devine fini.
Dacă verbul se termină cu -re, tai terminația -re din forma de infinitiv a verbului și adaugi u pentru a forma participiul trecut. Exemplu: attendre devine attendu.
În exemplul de mai jos, verbul descendre (a coborî) se conjugă cu verbul auxiliar être. Alte verbe regulate terminate în -er sau -ir sunt conjugate în același mod, dar cu verbul lor auxiliar respectiv (de exemplu, finir ar urma același model, dar cu auxiliarul avoir)
Je suis descendu (Am coborât)
Tu es descendu (Ai coborât)
Il/Elle est descendu(e)* (El / Ea a coborât)
Nous sommes descendus (Noi am coborât)
Vous êtes descendu(e)s* (Voi ați coborât)
Ils/Elles sont descendu(e)s* (Ei/Ele au coborât)
Trucul pentru a ști ce verb auxiliar să folosești este în mare parte memorarea. Vestea bună este că être este destul de des folosit alături de verbe care descriu o formă de mișcare, precum ascendre (pentru a merge sus), partir (a pleca) sau de verbele pronominale/reflexive (se lever). Pentru restul verbelor, vei folosi ca auxiliar verbul avoir.
*Conjugarea cu auxiliarul être are în plus faţă de conjugarea cu auxiliarul avoir acordul, care este obligatoriu.
Regulile acordului sunt următoarele:
- la feminin singular adăugăm –e final.
- la feminin plural adăugăm –es final.
- la masculin plural adăugăm –s final.
Conjugarea verbelor la Imparfait
Dacă vrei să discuți despre ceva care s-a întâmplat în trecut, dar în mod continuu, cum ar fi un obicei sau o acțiune care nu se mai întâmplă, atunci vei folosi timpul imparfait. Spre deosebire de passé compose, nu există verbe auxiliare la timpul imperfect.
Inperfectul se formează în felul următor:
Pronume + rădăcina verbului + terminația de imparfait
Să luăm ca exemplu verbul Habiter (a trăi):
Plus-que-parfait (mai mult ca perfect) exprimă o acţiune trecută încheiată, anterioară altei acţiuni trecute.
Conjugarea verbelor la Plus-que-parfait
Se formează în felul următor:
Pronume + verb auxiliar conjugat la timpul imparfait + participiu trecut
Să luăm ca exemplu verbul Danser (a dansa), care se conjugă cu auxiliarul avoir.
J’avais dansé (Eu dansasem)
Tu avais dansé (Tu dansaseși)
Il/Elle avait dansé (El/ Ea dansase)
Nous avions dansé (Noi dansaserăm)
Vous aviez dansé (Voi dansaserăți)
Ils/Elles avaient dansé (Ei/ Ele dansaseră)
Același model este urmat și de verbele care folosesc auxiliarul être.
Conjugarea verbelor la Futur Simple
Futur Simple exprimă o acțiune care se va întâmpla în viitor, care nu s-a întâmplat încă la momentul vorbirii.
Se formează în felul următor:
Pronume + verb la infinitiv + terminațiile specifice de Futur Simple
Reguli de formare:
Pentru verbele care se termină în -er sau -ir , terminațiile se adaugă direct la forma de infinitiv.
Pentru verbele care se termină în -re, „e” pică și se adaugă terminațiile.
Terminațiile sunt aceleași pentru toate grupele de verbe.
Conjugarea verbelor la Futur Antérieur
Futur Antérieur este un timp viitor și este compus. Poate fi folosit:
- împreună cu viitorul simplu pentru a exprima o acțiune care va avea loc înainte de a doua acțiune - Quand tu seras parti, ils fermeront la porte.
- singur pentru a exprima un fapt sau o acțiune care se va încheia în acel moment - Dans deux ans, ils auront fini les travaux.
Se formează în felul următor:
Pronume + verb auxiliar conjugat la futur simple timp + participiu trecut
Să luăm ca exemplu verbul Partir (a pleca) care se conjugă cu auxiliarul être.
Je serai parti (Eu voi fi plecat)
Tu seras parti (Tu vei fi plecat)
Il/Elle sera parti(e) (El / Ea / va fi plecat)
Nous serons partis (Noi vom fi plecat)
Vous serez partis (Voi veți fi plecat)
Ils/Elles seront parti(e)s (Ei/Ele vor fi plecat)
Conjugarea verbelor la Futur Proche
Futur Proche exprimă o acțiune care se va întâmpla într-un viitor foarte aproapiat de momentul vorbirii. Exemplu: Je vais prendre mon train dans cinq minutes.
Se formează în felul următor:
Pronume + verbul aller conjugat la timpul prezent + verb de acțiune la infinitiv
Să luăm ca exemplu verbul Chanter (a cânta). Toate verbele rugulate urmează același model.
Je vais chanter (Eu o să cânt)
Tu vas chanter (Tu o să cânți)
Il/Elle va chanter (El / Ea o să cânte)
Nous allons chanter (Noi o să cântăm)
Vous allez chanter (Voi o să cântați)
Ils/Elles vont chanter (Ei/ Ele o să cânte)
Rămâi alături de mine, mai sunt doar câteva timpuri! Iar la final îți voi prezenta instrumentul de care ți-am spus, cu ajutorul căruia vei putea învăța cu ușurință formele verbelor în franceză la diferite timpuri și moduri.
Conjugarea verbelor la Conditionnel Présent
Acest timp este folosit atunci când vorbești despre ceva ce s-ar întâmpla, dar și atunci când vrei să exprimi o cerere: Je voudrais vous rencontrer.
Se formează în felul următor:
Pronume + rădăcina verbului la infinitiv + terminațiile de condițional prezent
Reguli de formare:
Pentru verbele care se termină cu -er și -ir, terminațiile de conditionnel présent se adaugă pur și simplu după „r'. Pentru verbele care se termină în -re, „e” de la sfârșit pică și se adaugă terminațiile.
Exemplu conjugarea verbului Prendre (a lua):
Conjugarea verbelor la Conditionnel Passé
Conditionnel Passé este folosit în vorbire atunci când vorbim despre evenimente din trecut care s-ar fi putut întâmpla, dar nu s-au întâmplat. Poate exprima un regret sau un reproș: Tu aurais pu nous le dire.
Se formează în felul următor:
Pronume + verb auxiliar conjugat la conditionnel présent + participiu trecut
Mai jos avem conjugarea verbului Choisir (a alege), care se conjugă cu verbul auxiliar avoir:
J’ aurais choisi (Aș fi ales)
Tu aurais choisi (Ai fi ales)
Il/Elle aurait choisi (El / Ea ar fi ales)
Nous aurions choisi (Am fi ales)
Vous auriez choisi (Ați fi ales)
Ils/Elles auraient choisi (Ei/Ele ar fi ales)
Conjugarea verbelor la Impératif
Imperativul este folosit în vorbire pentru a exprima un îndemn, o rugăminte, un ordin, o poruncă.
Se formeză în același mod ca prezentul simplu, dar include doar forme de persoana a II-a singular și plural (tu și voi) și de persoana I plural (noi)
Iată exemplu de conjugare a verbului Ecouter (a asculta):
[Tu] écoute-moi! (Ascultă-mă!)
[Nous] écoutons! (Să ascultăm!)
[Vous] écoutez-moi! (Ascultați-mă!)
Verbele neregulate au forme diferite de imperativ, precum Faire (a face):
[Tu] fais! (Fă)
[Nous] faisons! (Hai să facem!)
[Vous] faites! (Faceți)
Conjugarea verbelor la Subjonctif
Ori de câte ori vrei să exprimi o îndoială, un dubiu sau vorbești despre emoțiile, opiniile, speranțele sau preferințele tale vei folosi subjonctivul. Subjonctiv present se conjugă la fel ca indicativul prezent, singura diferență este prezența lui „i' la formele de persoana I și a II-a plural.
Iată ca exemplu conjugarea verbului Chercher (A se uita):
Je cherche (eu să caut)
Tu cherches (tu să cauți)
Il/Elle cherche (El / Ea să caute)
Nous cherchions (Noi să căutăm)
Vous cherchiez (Voi să căutați)
Ils/Elles cherchent (Ei/ Ele să caute)
Exemplu:
Il faut que j’aille chercher ma mère. (Trebuie să merg să-mi caut mama.)
Am ajuns la final! Îți mulțumesc că ai parcurs întregul articol. Meriți cu siguranță o recompensă pentru acest efort. Conjugarea verbelor în franceză nu este deloc ușoară, însă, este important să știi cum să înveți eficient pentru a-ți ușura munca și a economisi timp. Iată cum poți face acest lucru.
Deși există multe metode de a învăța sau de a toci, o metodă simplă și rapidă, care și-a dovedit în timp eficiența este utilizarea Dischetei verbelor în Limba Franceză. Aceasta este un instrument extrem de util, cu o simplă rotire a discului vei putea citi formele verbale de indicativ prezent, indicativ imperfect, perfect simplu, participiu prezent, participiu trecut, viitor, subjonctiv prezent și imperfect, dar și indicații despre formarea timpurilor compuse, a Imperativului sau a construcţiilor perifrastice.
Utilizarea dischetei cu conjugarea verbelor în limba franceză te ajută să găsești și să reții foarte rapid formele verbelor la diverse moduri și timpuri.
Discheta conjugarea verbelor în Limba Franceză conține 52 de verbe uzuale, cu particularităţi de conjugare, dar şi verbe-model pentru grupa 1 și grupa 2, iar pe verso alte 250 de verbe uzuale, cu indicarea modelelor de conjugare urmate de acestea şi cu precizarea unor eventuale abateri. Toate aceste informații prezentate într-o formă ingenioasă și foarte practică.
Nu vei mai avea nevoie de o listă interminabilă cu verbe conjugate în franceză printată de pe internet sau copiată din cărți. Vei avea la îndemână un instrument didactic cu o formă foarte practică și atractivă.
Află mai multe despre Discheta conjugarea verbelor în Limba Franceză
